Hemoroizi, Tratament hemoroizi

Cu privire la aceasta afectiune a hemoroizilor au fost realizate cercetari inca din cele mai vechi timpuri (Hippocrate, Celse, Äeticus), practicandu-se solutii si tratamente ce constau in cauterizare sau ligaturi. Termenul isi are izvorul in greaca veche de la “haima” = sange si “thoos” = scurgere , ce s-ar putea traduce prin “hemoragie”.
In urma numeroaselor cercetari s-a ajuns la concluzia ca hemoroizii nu sunt altceva decat dilatatii de tip varicos ale venelor anorectale, asemanator varicelor de la membrele inferioare si ca nu devin entitati patologice decat in situatia in care se manifesta clinic prin semne, in rest, fiind considerate fenomene morfologice absolut normale.
Aceste dilatatii venoase anale numite hemoroizi devin entitati patologice numai ca urmare a actiunii unor factori patologici care pot fi infectiosi, disendocrini, functionali ori dismetabolici. Ca urmare a actiunii acestor factori se constata alterarea structurii si troficitatii peretelui venelor hemoroidale, fapt ce determina aparitia boli si implicit transformarea dilatatiilor venoase normale in dilatatii patologice.
Hemoroizii apar dupa varsta de 30 de ani datorita deteriorarii tesutului musculo-fibro-elastic, lucru care determina o mobilitate anormala a mijloacelor de fixare a acestora. Datorita presiunii intrarectala crescute, tesutul de fixare se poate rupe, permitand prolabarea (deplasarea) de hemoroizi interni la nivelul canalului anal. Simptomele aparute ca urmare a acestei afectiuni sunt prolapsul si sangerarile.
Boala provocata de hemoroizi prezinta perioade in care simptomele caracteristice sunt prezente si perioade de liniste. Manifestarea bolii nu prezinta o corespondenta intre dimensiunea si manifstarea clinica a hemoroizilor. Marimea acesora fiind independenta de manifestarea simptomelor specificate. Boala hemoroidala prezinta mai multe stadii, clasificate in 4 grade, de-a lungul carora pot aparea o serie de complicatii, clasificate la randul lor in dureroase supurative, hemoragice, si complicatii diverse (de tipul polipilor sau pseudopolipilor hemoroidali).

Ca tratament al afectiunii hemoroizi avem pe cel medicamentos, chirurgical si non-chirurgical (instrumental). Aceste tratamente au mai mult scopul de a fragiliza mucoasa si de a influenta mobilizarea hemoroizilor, decat scopul de a-i indeparta. In prezent sunt utilizate o multime de metode de rezolvare a siptomelor aparute, printre care amintim: scleroterapia, ligatura cu benzi elastice, fotocoagularea in infrarosu, crioterapia, ligatura arteriala hemoroidala, hemoroidoliza galvanica, yag laser–fotocoagulare, diatermocoagularea monopolara, diatermocoagularea bipolara.

Hemoroizi - tratament fara operatie

Tratarea hemoroizilor va avea loc doar in situatia manifestarilor clinice, rolul hemoroizilor fiind de altfel unui bine stabilit. Exista mai multe metode de tratament pentru hemoroizi, pe baza de medicamente, instrumentale si chirurgicale. La clinica noastra tramentele se realizaza utilizand tehnici nonchirurgicale, oferind pacientului avantajul unei vindecari rapide si eficiente. Experienta personalului medical de elita de care dispunem sta la baza reusitei in rezolvarea cazurilor de hemoroizi prin tratamente fara operatie, satisfactia pacientului fiind unul din principiile care sta la baza functionarii Proctoclinic. Mai multe detalii despre tratamentul bolii hemoroidale puteti gasi pe pagina intitulata tratament hemoroizi din cadrul sectiunii servicii.

Ce sunt hemoroizii ?

Afectiunea legata de hemoroizi este una foarte veche si isi are radacina in greaca provenind din cuvantul hemoragie. Ca si tratamente in tratarea de hemoroizi se recomanda cauterizarea sau ligaturile.
Boala provine de la anumite dilatatii ale venelor anorectale, dilatatii asemanatoare varicelor si care devin patologice din momentul aparitiei simptomelor, in rest acesti hemoroizi fiind fenomene absolut normale.
Dilatatiile venoase devin patologice ca urmare a actiunii unor factori infectiosi, disendocrini, dismetabolici sau functionali. Odata cu actiunea acestor factori apar alterari de structura si troficitate ale peretelui dilatatiilor venoase – hemoroizi.
Ca si simptome ale acestei deplasari putem avea prolapsul si sangerarile. In cazul afectiunilor cu hemoroizi, persoanele afectate pot prezenta si perioade de criza dar si perioade de liniste. Boala hemoroizilor nu prezinta o legatura intre marimea acestora si simptomele bolii, manifestarea bolii nedepinzand de marimea hemoroizilor.
Hemoroizii pot aparea chiar de la varsta de 29-30 de ani din cauza deteriorarii suportului de sustinere, fapt ce determina o mobilitate anormala a acestora. De cele mai multe ori din cazua presiunii intrarectale ridicate, suportul acestora se poate rupe ducand la deplasarea de hemoroizi in interiorul canalului anal.

Hemoroizi - motivele aparitiei

Cauza principala a aparitiei hemoroizilor este deteriorarea tesutului de sustinere, prolapsul fiind unul dintre simptomele caracteristice bolii hemoroizi. Fondul genetic este un factor foarte important, acesta contribuind la aparitia acestui fenomen. Netratata, boala hemoroii poate duca la complicatii de nedorit pentru pacieent, complicatii de tip supurativ sau hemoragic insotite de senzatii de durere profunda. Despre gradele de evolutie ale bolii puteti citi mai multe detalii pe pagina hemoroizi a site-ului nostru.

 
 
Consult   |    Tratament   |    Colonoscopie   |    Endoscopie   |    Preturi
     



Colonoscopie

COLONOSCOPIE


Ce este colonoscopia si in ce consta ?

Colonoscopia este metoda care exploreaza endo-luminal, in imagine reala, zona anala, rectul, sigmoidul, descendentul, transversul, colonul ascendent, cecul si valva ileo-cecala. De rutina se poate explora si ultima ansa ileala. Ca si endoscopia tubului digestiv superior, colonoscopia are scopul de a diagnostica, dar si terapeutic: biopsierea, coloratiile intracavitale, polipectomia, hemostaza leziunilor sangerande, mucosectomia, dilatatiile stenozelor, insertia de stenturi in obstructiile critice cu ocluzie intestinala, etc. Ca orice explorare endoscopica, colonoscopia are o rata mare de eficienta diagnostica, peste 95 %. In plus dezvoltarea conceptului de screening (prevenire) al cancerului colonic a dat o magnitudine noua acestei explorarii, mai ales pentru procedurile care trebuie aplicate in conditii de ambulator.

Inainte de procedura medicul endoscopist va va explica in detaliu procedura. Este vorba despre o explorare foarte detaliata a intestinului gros incepand de la nivelul rectului si pana la intestinul subtire cu ajutorul unui aparat sub forma de tub flexibil si subtire (cca 10mm) numit endoscop (colonoscop), dotat cu o camera minuscula de luat vederi si cu o sursa de lumina, care transmite imaginile din interiorul intestinului catre un monitor pe care acestea se vizualizeaza si inregistrarea pe DVD.

La ce foloseste colonoscopia (indicatii curente) ?

Cu ajutorul colonoscopiei se pot identifica leziuni ale colonului (intestinului gros). De obicei aceasta explorare se efectueaza in urmatoarele situatii clinice:
  • prezenta sangelui in materiile fecale (hematochezis);
  • tulburari de transit intestinal persistente (constipatie, diaree si mai ales alternanta intre constipatie si diaree);
  • dureri abdominale de cauza neprecizata, mai ales la persoanele peste 45 ani;
  • istoric familial de cancere colonice sau de tub digestiv;
  • istoric familial de polipi colonici;
  • unele analize de laborator modificate, de cauza incerta (sideremie/fier in sange scazuta, teste de inflamatie modificate, VSH, fibrinogen, CRP crescute);
  • markeri tumorali cu valoare peste normal (CEA, CA 19-9);
  • screening (la pacienti fara simptome, in scopul preventiei sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic respectiv polipi colonici). In foarte multe state occcidentale colonoscopia screening dupa varsta de 40-45ani a intrat in practica curenta, deoarece in urma unor studii statistice extensive s-a ajuns la concluzia ca aceasta este cea mai buna metoda de prevenire a cancerului colo-rectal – prin identificarea si rezecarea polipilor colonici din care ia nastere cancerul.
  • Cat dureaza procedura ?

    Explorarea propriu-zisa dureaza in medie 15-20 minute, timpul variind insa semnificativ in functie de conformatia individuala a colonului, de prezenta sau absenta in trecut a unor interventii chirurgicale la nivelul abdomenului. In cursul acestei examinari se pot preleva si biopsii daca exista leziuni care sa necesite acest lucru. Prelevarea de biopsii se realizeaza numai cu acordul pacientului sau al apartinatorului, daca pacientul este sedat.

    Timpul total necesar procedurii in ansamblu este insa de cca. 60 min, incluzand consultul si sedarea, cat si explicarea rezultatului procedurii, fapt care se face pe loc.

    Este dureroasa aceasta procedura ?


    Aceasta este intrebarea care ii preocupa pe majoritatea pacientilor si este firesc sa fie asa. Trebuie spus ca in majoritatea cazurilor (8 cazuri din zece) procedura este nedureroasa, in conditiile efectuarii sedarii, ci implica doar un grad de disconfort mai mare sau mai mic functie de anatomia individuala a colonului, prezenta eventuala a unor interventii chirurgicale pe abdomen si, bineinteles, de toleranta individuala fata de durere.

    In situatiile in care exista dureri semnificative, se administreaza de catre medicul endoscopist medicamente suplimentare cu efect antialgic (impotriva durerii).

    Cine efectueaza procedura ?

    Medicul endoscopist care va efectua procedura este special antrenat pentru acest tip de proceduri, avand in acest sens un certificat de atestatare eliberat de catre autoritatile medicale competente.

    Biopsia este dureroasa ? Dar este sigura ?

    NU, biopsia nu este dureroasa, deoarece intestinul nu are astfel de receptori pentru durere.

    DA, este sigura. Chiar in eventualitatea unui polip sau a unei tumori prelevarea de biopsii nu creste riscul de diseminare (imprastiere) a celulelor maligne (canceroase) - atunci cand acestea exista. Este foarte important de stiut ca nu exista absolut nici un risc suplimentar pentru pacient de diseminare (imprastiere) a unui eventual cancer atunci cand este gasit si se preleveaza biopsii dintr-o astfel de leziune. In plus, trebuie spus ca in majoritatea situatiilor cand se iau biopsii dintr-o leziune acest fapt nu inseamna automat ca leziunea respectiva reprezinta un cancer. Biopsiile se preleveaza pentru trimiterea mai departe catre Labortorul de Anatomie Patologica si examinarea lor la microscop, pentru a se stabili natura leziunii respective.

    Ce presupune sedarea ?

    Sedarea presupune injectarea pe vena a unei substante sedative, care determina un efect de linistire, de calmare a anxietatii; un alt efect este somnolenta, facand explorarea mai usor de tolerat, mai ales in cazul persoanelor foarte anxioase; exista si un efect antialgic moderat. Dat fiind ca dupa sedare persista o stare de somnolenta si de usoara instabilitate motorie (nesiguranta in miscari) care va persista 1-2 ore, este foarte recomandabil sa veniti insotit(a) de cineva, care sa va poata conduce ulterior catre casa sau catre un loc de odihna.

    Doza de sedativ se ajusteaza functie de toleranta si necesarul individual, fiind stabilita pe loc de catre medicul care efectueaza explorarea. De regula se incepe cu doze mici si se ajusteaza doza functie de necesarul individual.

    Se poate conduce dupa sedare ?

    Este strict interzis a se conduce masina dupa efectuarea sedarii, cel putin sase ore. De asemenea nu este recomandabil a se lua decizii importante sau a se semna acte.

    Este nevoie de un consult prealabil pentru a efectua o colonoscopie?

    Este preferabil ca indicatia pentru aceasta procedura sa fie facuta de un medic. Acesta poate fi medicul curant (medic de familie, medicul chirurg sau de orice alta specialitate) sau medicul specialist in boli digestive de la cabinetul de endoscopie digestiva.

    Aceasta procedura se poate efectua si la cererea pacientului, dupa o evaluare de catre medicul care efectueaza explorarea.

    Cum ma pregatesc pentru aceasta procedura ?

    Pregatirea incepe de obicei in ziua precedenta explorarii. Pregatirea presupune o perioada de post alimentar care variaza in functie de ora la care se va efectua explorarea; in medie perioada de post alimentar ar trebui sa fie de cca 20-24h. De asemenea, in acest interval, pregatirea presupune ingestia unei solutii care sa curete intestinul de materiile fecale, in scopul de a exista o vizibilitate optima in cursul examinarii.

    Orarul pregatirii este individualizat functie de ora la care se efectueaza procedura, de aceea este indicat sa luati un formular de pregatire; acesta va poate fi trimis prin e-mail, fax sau il puteti descarca de pe acest site.


    Pregatire colonoscopie
    ora 8-9

    Pregatire colonoscopie
    ora 10-11

    Pregatire colonoscopie
    ora 12-13

    Pregatire colonoscopie
    ora 14-17

    Pregatire colonoscopie
    ora 17-19


    De retinut faptul ca dupa ultima masa va trebui sa asteptati minim trei-patru ore inainte sa incepeti sa beti solutia de Fortrans (aceasta este denumirea comerciala a preparatului). Cantitatea medie care trebuie ingerata este de 4 litri, functie de ora programarii, daca suferiti sau nu de constipatie etc. La solutia aceasta se pot asocia orice fel de lichide limpezi – sucuri (fara pulpa de fruct), supa, ceai, cafea slaba.

    Trebuie sa discutati cu medicul curant sau endoscopist despre problemele dvs. de sanatate anterioare, mai ales daca ati avut/aveti o boala cardiaca sau pulmonara, daca sunteti insarcinata sau daca sunteti alergic la vreun medicament. Este foarte indicat sa ii puteti spune medicului endoscopist ce medicamente folositi in mod current, sau chiar sa veniti cu ele pentru a le arata in cazul in care nu le puteti enumera.

    In cazul in care medicul dumneavoastra v-a recomandat pregatirea cu Moviprep va rugam sa urmati instructiunile corespunzatoare orei la care ati fost programat.


    Pregatire colonoscopie
    ora 8-10

    Pregatire colonoscopie
    ora 11-15

    Pregatire colonoscopie
    ora 16-19

    In ziua in care fac colonoscopia pot sa-mi iau medicamentele ?

    Este chiar foarte important sa va luati medicamentele pe care le folositi de obicei si in ziua in care efectuati procedura, preferabil functie de orarul dupa care le luati de obicei; este insa indicat sa discutati cu medicul endoscopist despre tratamentele pe care le urmati, inainte de efectuarea procedurii.

    Ce fac daca sunt diabetic?

    Daca sunteti insulino-necesitant cel mai bine este sa solicitati efectuarea procedurii cat mai de dimineata, asa incat sa nu faceti doza de insulina de dimineata decat dupa efectuarea procedurii, cand veti putea sa si mancati sau conform recomandarilor medicului diabetolog (doza poate fi ajustata).